Poluarea aerului atmosferic în Republica Moldova

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE REALE, ECONOMICE ŞI ALE

MEDIULUI

CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE NATURII ŞI AGROECOLOGIE

REFERAT

Poluarea aerului atmosferic în Republica Moldova

SPECIALITATEA ECOLOGIE

Autor:

Student grupei EC21R

Topală Alexei

BĂLŢI, 2022

Cuprins

Introducere

Actualitatea temei. Aerul atmosferic este principalul mediu natural care susține viața, și este un amestec de gaze și aerosoli din atmosfera și de pe suprafața pământului, care a evoluat cu evoluției Pământului, dar cu dizvoltarea technologică și cu creșterea populației umane un rolul inmportant în compozitia chimica a atmosferei atmosferei acum au și oameni. Rezultatele studiilor de mediu arată în mod clar că poluarea atmosferei de la suprafața Pământului este cel mai puternic și permanent factor care afectează oamenii, lanțul trofic și mediul. Aerul atmosferic are o capacitate nelimitată și joacă rolul celui mai mobil, agresiv din punct de vedere chimic și cel mai penetrant agent de interacțiune din apropierea suprafeței biosferei, hidrosferei și componentelor litosferice.

Scopul lucrării este de a identifica ce este « poluarea aerului », cauzele și efectele ale poluări aerului și care este situația în Republica Moldova cu poluarea aerului.

Obiecte de cercetare: Poluarea aerului atmosferic în Republica Moldova

Metode de cercetare: La elaborarea lucrării date sau folosit metode de cercetare precum: metoda studiului bibliografic.

Structura și volumul: Lucrarea data are 10 pagini, conține introducerea, 4 capitole,

concluziile și bibliografia.

Ce este poluarea aerului

Poluarea aerului este una dintre formele de poluare cu efecte majore, dezastruoase, asupra mediului inconjurator. Din punct de vedere tehnic, orice modificare fizica, biologica sau chimica in atmosfera poate fi denumita poluare a aerului si apare atunci cand orice gaz nociv, praf sau fum, intra in atmosfera si afecteaza plantele, animalele precum si fiintele umane.

Implicit, poluarea aerului presupune poluarea atmosferei si astfel orice gaz sau substanta care patrund in atmosfera pot crea dezechilibre nedorite pe termen mediu si lung.

Nouă din zece ființe umane respiră în prezent aer care depășește limitele ghid ale OMS pentru poluanți, cei care trăiesc în țările cu venituri mici și medii suferind cel mai mult.

Poluanti majori

Poluanții atmosferici se clasifică în 7 grupe principale:

• Sulfurici - (dioxidul de sulf (SO2), acidul sulfhidric (H2S), acidul sulfuric
(H2 SO4);

• Carbonici - (oxidul de carbon (CO), dioxid de carbon (CO2), hidrocarburile
şi aldehidele);

• Azotoşi - (oxizii de azot (NOx), amoniac (NH3), dioxid de azot (NO2),
Nitraţi);

• Minerali - (plumb, silicaţi);

• Pulberile - (cenuşă şi fum);

• Substanţele radioactive - (radonul);

• Praful microbian - (antrax).

Dioxidul de carbon (CO2) - sau dioxidul de carbon - este un gaz incolor, cu miros și gust acru, un produs al oxidării complete a carbonului. Este unul dintre gazele cu efect de seră.

Dioxidul de sulf (SO2) este implicat în primul rând în formarea ploii acide. Emisia globală de SO2 este estimată la 190 de milioane de tone pe an. Expunerea prelungită la dioxid de sulf asupra unei persoane duce mai întâi la pierderea gustului, dificultăți de respirație și apoi la inflamații ale plămânilor, întreruperi  activității cardiace, afecteză circulația sanguină și opreste respirator.

Oxizii de azot (oxid de azot și dioxid de azot) sunt substanțe gazoase: monoxidul de azot NO și dioxidul de azot NO2. În toate procesele de ardere, se formează oxizi de azot, mai ales sub formă de oxid. Cu cât temperatura de ardere este mai mare, cu atât formarea oxizilor de azot este mai intensă. Cantitatea de oxizi de azot care intră în atmosferă este de 65 de milioane de tone pe an. Din cantitatea totală de oxizi de azot emiși în atmosferă, transporturile reprezintă 55%, energia - 28%, întreprinderile industriale - 14%, micii consumatori și sectorul casnic - 3%. Ozonul (O3) este un gaz cu un miros caracteristic care este un agent oxidant mai puternic decât oxigenul. Este considerat unul dintre cei mai toxici dintre toți poluanții atmosferici obișnuiți. În stratul atmosferic inferior, ozonul se formează ca urmare a proceselor fotochimice care implică dioxid de azot și compuși organici volatili. Hidrocarburile sunt compuși chimici ai carbonului și hidrogenului. Acestea includ mii de poluanți ai aerului diferiți găsiți în benzina nearsă, fluide de curățare chimică, solvenți industriali și multe altele. Plumbul (Pb) este un metal gri argintiu care este toxic sub orice formă cunoscută. Este utilizat pe scară largă pentru producția de vopsele, muniție, aliaj de imprimare etc. Aproximativ 60% din producția mondială de plumb este consumată anual pentru producția de baterii cu acizi. Cu toate acestea, principala sursă (aproximativ 80%) de poluare a aerului cu compuși de plumb sunt gazele de eșapament ale vehiculelor care folosesc benzină cu plumb. Pulberile industriale, în funcție de mecanismul formării lor, sunt împărțite în următoarele 4 clase: praful mecanic - se formeaza ca urmare a macinarii produsului in timpul procesului tehnologic; sublimele - se formează ca urmare a condensării volumetrice a vaporilor de substanțe în timpul răcirii unui gaz trecut printr-un aparat, instalație sau unitate tehnologică; cenușă zburătoare - reziduul de combustibil necombustibil conținut în gazele de ardere în suspensie, se formează din impuritățile sale minerale în timpul arderii; funinginea industrială este un carbon solid foarte dispersat care face parte din emisia industrială, se formează în timpul arderii incomplete sau al descompunerii termice a hidrocarburilor.